La 22 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc, şi la 31 de kilometri de Gura Humorului, în comuna Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, între pârâurile Moldovița și Ciumârna, se află Mănăstirea de maici Moldoviţa, ctitorită de domnitorul Petru Rareş în anul 1532, cu hramul Buna Vestire. Străjuită de Munţii Ciumârnei şi Dealul Obcinei, Moldoviţa este una dintre cele mai vechi așezări călugărești, cu o valoroasă istorie, una dintre bijuteriile artei vechi moldoveneşti, aflată pe lista obiectivelor din patrimoniul cultural mondial al UNESCO.
În tradiția moştenită din vechime, este amintită existența unei mănăstiri la Moldoviţa, o biserică din piatră cu hramul Buna Vestire, încă din timpul voievozilor Mușatini, iar prima atestare documentară a Mănăstirii Moldoviţa datează din anul 1402, când, sub conducerea lui Alexandru cel Bun, domnul Moldovei între anii 1400 – 1432, aici se afla o biserică ce a dăinuit până aproape de sfârşitul secolului al XV-lea, fiind distrusă în urma unei alunecări de teren. Ruinele acesteia se păstrează şi în prezent, fiind vizibile la o distanţă de circa 500 de metri de actuala construcţie. Vechea mănăstire fusese nu numai un centru cultural important, dar şi una dintre cele mai înstărite din Moldova, voievodul Ştefan cel Mare confirmând prin mai multe hrisoave, înzestrări importante pentru sfântul lăcaş, printre care se aflau nu mai puţin de 11 sate, iezere, prisăci şi privilegii comerciale.
În timpul domniei voievodului Petru Rareș (domn al Moldovei între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538 şi între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546), fiul lui Ștefan cel Mare, acesta a dorit să refacă Monăstirea Moldoviţa, pentru aceasta el alegând un loc mai ferit, actuala Biserică a Moldoviței fiind edificată în anul 1532, cu acelaşi hram de Buna Vestire.
Însă Petru Rareş avea să construiască aici şi o împrejmuire din ziduri şi turnuri de apărare, ansamblul căpătând funcţiunile unei fortificaţii, venind să întărească tradiţiile locale care arătau că stareţul era şi căpetenia unei organizaţii cu caracter militar, în care intrau toate satele de răzeşi de pe valea râului.