Mănăstirea Putna se află în județul Suceava, la circa 33 de Km de orașul Rădăuți, pe traseul Via Mariae, care marchează cele mai importante edificii din Europa Centrală.
Conform înscrisurilor din cronicile moldovenești unde s-au descoperit informații despre mănăstirea Putna este clar că aici se află și mormântul domnitorului care a ctitorit-o, Ștefan cel Mare și Sfânt. Construcția acestui edificiu a început în anul 1466 și s-a finalizat în anul 1469.
La Putna s-au copiat diferite manuscrise și s-au realizat unele miniaturi foarte prețioase. Muzeul din incinta mănăstirii adăpostește valori precum: broderii, icoane, manuscrise, obiecte de cult.
Din cauza devastării bisericii mănăstirii de către oștile conduse de Timuș Hmelnițki, lucrările de reconstruire au fost începute pe vremea lui Vasile Lupu (1653) și finalizate de către Eustatie Dabija (1662). O altă restaurare a fost făcută de mitropolitul Iacob Putneanul (1756-1760), iar arhitectul austriac Karl Romstorfer a refăcut acoperișul în anul 1902. În secolul al XX-lea s-a restaurat din nou mănăstirea, în perioada 1961-1975.
Supranumită de Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc” cu ocazia „sărbătorilor de la Putna”, mănăstirea este și acum un important centru artistic, cultural și religios din Suceava. Hramul „Adormirea Maicii Domnului” îi atestă înalta valoare. Aflată în inima Moldovei, alături de multe alte ctitorii ale voievodului Ștefan cel Mare Mănăstirea Putna este monument istoric înscris pe lista celor din România.